Constructii celebre – Opera din Sydney

| Constructii | August 15, 2012

De la inaugurarea ei pe 20 octombrie 1973, Opera din Sydney a fost locul in care s-au desfasurat unele din cele mai memorabile spectacole artistice de opera, teatru, balet, etc. Proiectul care a castigat concursul international in 1957 s-a concretizat intr-o cladire moderna care este astazi una din cele mai faimoase si fotografiate structuri din secolul al XX-lea.

Opera poate fi descrisa ca o sculptura de sine statatoare, cu acoperisul sau sferic, cu bolti care seamana cu panzele umflate ale unei corabii. Stabilizarea unei asemenea structuri neconventionale a necesitat inovatii in tehnica constructiei. La fel ca multe din proiectele lui Utzon, si cel pentru opera din Sydney se baza pe utilizarea ingenioasa a platformelor.

El a explicat proiectul astfel: “…ideea a fost sa lasam platforma sa taie cladirea precum un cutit si sa separe functia principala de cea secundara. De deasupra platformei, privitorii vor putea sa admite in intregime opera, iar sub ea se vor face pregatirile necesare, ascunse de ochii tuturor “. El continua: “un lucru important este sa scoatem in evidenta platforma si sa nu o distrugem, atunci cand vom incepe sa construim deasupra ei. Daca am fi folosit un acoperit plat, nu am fi scos-o in evidenta… in schitele cladirii puteti observa acoperisurile, forme curbate, inaltandu-se mai sus sau mai jos, deasupra platformei. Contrastul de forme sin diferentele de inaltime ale acoperisului da structurii o mare forta arhitecturala, lucru posibil datorita tehnicilor moderne de constructie “.

Povestea cladirii a inceput de fapt in 1957, cand Jorn Utzon, pe atunci in varsta de 38 de ani, era un arhitect oarecum necunoscut care isi practica meseria in Danemarka, aproape de locul in care Shakespeare plasase castelul lui Hamlet. Utzon locuia intr-un orasel mic, numit Hellebaek, aflat la marginea marii, impreuna cu sotia si cei trei copii ai sai; toti trei aveau sa calce mai tarziu pe urmele tatalui lor, evenind arhitecti. Casa fusese construita cu numai cinci ani inainte conform planurilor facute de el insusi – este una din putinele proiecte care s-au concretizat de cand si-a deschis studioul de arhitectura, in 1945.

In 1957, Jorn Utzon tocmai se inscrisese in competitia anonima pentru cladirea operei care trebuia ridicata in Australia, mai precis in Sydney. Din aproximativ 230 de proiecte inscrise si realizate de arhitecti din mai mult de 30 de tari, castigatoare a fost viziunea sa, descrisa de presa vremii ca fiind “trei bolti de ciment in forma de scoici, acoperite cu placi albe “.

Uzton, care era o persoana foarte retrasa, neinteresata de intrigile politice si asediata de o mass-media ostila, a renuntat la proiect si s-a retras inainte ca acesta sa fie dus la bun sfarsit. Proiectul a fost finisat de alti designeri, iar lucrarile au continuat apoi sub conducerea Peter Hall. Uzton a refuzat sa se mai intoarca in Australia si nu a vazut niciodata cu ochii sai opera.

Ca laureat al premiului Pritzker, Frank Gehry descrie poate cel mai bine capodopera realizata de Uzton ca fiind “o cladire cu mult inaintea timpului sau, mult dincolo de tehnologia disponibila la vremea respectiva. In ciuda publicitatii negative si a presei malitioase, el s-a incapatanat sa continuie constructia unei cladiri care avea sa devina simbol a Australiei “.

Multa lume nu stie ca de fapt Opera din Sydney este un complex de sali de teatru si holuri imense. Sub acoperisul sau se desfasoara reprezentatii de teatru, musical-uri, opera, dans contemporan, balet, proiectii de filme, expozitii si concerte de muzica – de la jazz pana la concerte simfonice. Annual, aici au loc in jur de 3.000 de evenimente artistice, audienta ajungand la pana la doua milioane.

Scurt istoric
Inainte de construirea Operei din Sydney, orasul nu avea o cladire special dedicata spectacolelor si concertelor, acestea desfasurandu-se in conditii improprii, in cladirea primariei. Situatia a devenit si mai presanta in 1947, odata cu numirea lui Sir Eugene Goosens pe post de director al orchestrei simfonice din Sydney si al Conservatorului de muzica – acesta a promis ca una din primele sale actiuni va fi sa militeze pentru crearea unei cladiri potrivite. In ciuda multiplelor sale aparitii in public, nimic nu s-a realizat in aceasta privinta, timp de sapte ani.

In cele din urma, la sfarsitul anului 1954, Guvernul din New South Wales a inceput sa se implice in rezolvarea situatiei, iar Joseph Cahill, premierul de la acea vreme, a infiintat un comitet menit sa duca la bun sfarsit proiectul. Tot el a pornit si finantarea proiectului, astfel ca intreaga cladire a fost platita pana in luna iulie a anului 1875. Astazi, Guvernul zonei contribuie cu 30% la consturile anuale de intretinere si functionare a complexului.

Construirea Operei
Comitetul infiinat de guvern a foset cel care a ales locul pe care urma sa se ridica structura. Zona primise numele de Bennelong Point dupa primul aborigen care a vorbit limba engleza si care se nascuse chiar acolo. Pana la momentul inceperii constructiei, zona era ocupata de hambare si depozite.

A urmat apoi organizarea competitiei internationale, pentru alegerea proiectului care urma sa se concretizeze in ‘’Opera House’’, o structura care trebuia sa contina doua teatre, o sala in care sa aiba loc spectacole de opera, balet si concerte simfonice, capabila sa acomodeze 3.000-3.500 de spectatori si o sala mai mica pentru concerte de camera si recitaluri, pentru aproximativ 1.200 de persoane. Arhitectilor care doreau sa se inscrie in consurs li s-a spus ca pot aborda proiectul cum doresc si ca nu trebuie sa se incadreze intr-o suma exacta. Astfel, s-au primit 233 de proiecte, de la arhitecti din toata lumea.

Proiectul castigator a fost anuntat in ianuarie 1957 si era cel realizat de arhitectul danez Jorn Utzon, nascut in 1918. Initial, structura trebuia sa fie construita in patru ani – in fapt, ea a fost terminata la mijlocul anului 1973.

Constructia a inceput in martie 1959 si avea sa continue in pasi mici, pe parcursul urmatorilor 14 ani. Guvernul, desi anunatase initial ca opera va avea numai doua teatre, a cerut ca proiectul sa fie schimbat, astfel incat sa includa patru teatre. Uzton a protestat de la inceput, pe motiv ca nu a reusit sa termine proiectarea cladirii, insa fara succes. O alta problema era ca planurile originale erau atat de indraznete, incat se dovedise ca era imposibil, cu tehnica de la acel moment, sa fie concretizate. Dupa patru ani de cercetari, Uzton a modificat proiectul si a dar acoperisurilor boltite forme geometrice, sferice – astfel, acestea au putut fi construite separat iar costurile de productie s-au redus considerabil, precum si timpul de executie.

Intregul proiect a fost supus mai multor intarzieri, iar bugetul a fost de multe ori depasit; pentru toate acestea a fost invinuit, probabil pe nedrept, Uzton. Guvernul nou ales in 1965, obligat si de promisiunile din campania electorala, a refuzat sa il plateasc ape Uzton si nu a acceptat ideile si metodele de constructie pe care le propunea. Astfe, fortat de imprejurari, Uzton demisioneaza la sfarsitul celui de-al doilea stadiu de constructie, in februarie 1966. Proiectul a fost apoi preluat si dus la bun sfarsit de o echipa de arhitecti australieni.

Opera din Sydney a tinut prima reprezentatie pe data de 28 septembrie 1973, cu productia Razboi si pace, de Prokofiev. Inaugurarea oficiala a avut loc pe 20 octombrie 1973, sub auspiciile Maiestatii Sale, regina Elisabeta a II-a.

Despre cladire
Opera din Sydney adaposteste sub acoperisul ei aproape 1.00 de incaperi, inclusiv 5 sali principale. Mai exista, de asemenea, o sala de receptii, cinci studiouri de repetitii, patru restaurante, sase baruri de comedie, un foyer, sase apartamente, o biblioteca, birourile administrative, etc.

Opera din Sydney ocupa in jur de 1,8 hectare din cele 2,2 hectare ape care le are la dispozitie. In total, cladirea detine in jur de 4,5 hectare de …usable floor space. Are o lungime de 185 metri si 120 de metri latime.

Acoperisul cel mai inalt (cel de deasupra salii de concerte) are 67 de metri inaltime.Acoperisurile au fost construite din 2.194 sectiuni de ciment prefabricate. Acestea cantaresc pana la 15 tone fiecare si sunt tinute la un loc de 350 km de cablu tensionat de otel. Acoperisurile cantaresc, la un loc, putin peste 27 de tone si sunt acoperite cu exact 1.056. 056 dale de ceramica fabricate in Suedia si aranjate in peste 4.000 de capace prefabricate.

Intreaga cladire cantareste 161.000 tone. Ea este sustinuta de 580 de piloni de beton, scufundati panala 25 de metri in apa marii; acoperisurile sunt sustinute de 32 coloane de beton.

Peretii din interior si exterior, scarile si podelele sunt finisate cu granit roz, adus din cariera de la Tarana, din New South Wales. Lemnul folosit pentru decorarea interioarelor a fost adus din doua paduri din nordul tinutului.

* sursa: incasa.ro

Fara etichete

1,827 Total afisari, 1 astazi

  

Link-uri sponsorizate

Lasa un raspuns

Trebuie sa fii autentificat pentru a posta comentarii.

Anunturi sponsorizate


Categorii articole blog